Logopedie
Efortul de a îmbunătăți viața pacienților prin terapie este determinat de dorința de a crește calitatea vieții acestora. Profesioniștii din domeniul medical sunt concentrați pe furnizarea serviciilor pentru a oferi pacienților oportunitatea de a-și atinge potențialul. Pe măsură ce înțelegerea colectivă a dizabilităților s-a extins, terapiile au devenit un element fundamental în multe programe de recuperare timpurie.
Unele dintre cele mai populare programe de terapie destinate pacienților cu nevoi speciale sunt logopedia și terapia ocupațională.
Terapeuții din aceste domenii lucrează cu pacienții pentru a-și îmbunătății achizițiile în vorbire, mișcare și activități cotidiene, contribuind semnificativ la creșterea calității vieții prin dobândirea propriei independențe.
Logopedia tratează în mod specific tulburările de comunicare precum tulburarea vorbirii, atunci când pacienții au dificultăți în a produce cuvinte și sunete, când apar tulburări de limbaj sau când aceștia pot avea dificultăți în a înțelege cuvintele și a forma propoziții pentru a comunica.
Programele de terapie, în special vorbirea și terapia ocupațională, sunt concepute pentru a dezvolta, a stimula și a menține o anumită normalitate în viața pacienților, astfel încât să poată evolua. Este esențială aplicarea timpurie a terapiei logopedice, în special pentru micuții pacienți cu tulburări de dezvoltare sau elemente din spectrul autist.
Terapiile de acest tip încep cu depistarea inițială a tulburărilor de comunicare și înghițire, continuând cu evaluarea și diagnosticul pacientului, consiliere în managementul tratamentului și evaluarea progreselor post-terapie.
Indicații pentru aplicarea terapiei logopedice:
Copii și adulți
Puberfonia
Paralizia Cerebrală
Traumatisme cranio-cerebrale
Pierderi auditive (hipoacuzie, surditate)
Dificultăți de învățare, inclusiv dislexia
Deficiența specifică a limbajului (SLI)
Tulburări de procesare auditivă
Dizabilitati fizice
Tulburări de vorbire (cum ar fi dispraxia orală)
Bâlbâială (defluență)
Accident vascular cerebral
Tulburări de voce (disfonie)
Întârzierea de limbaj
Tulburări de vorbire motorii (disartrie)
Dificultăți de denumire (anomie)
Disgrafie, agrafie
Tulburări de comunicare cognitivă pragmatică
Laringectomie
Traheostomie
Oncologie (neoplasm din sfera ORL)
Logopedia reprezintă evaluarea și tratarea problemelor de comunicare și a tulburărilor de vorbire. Tehnicile de logopedie sunt utilizate pentru a îmbunătăți comunicarea. Acestea includ terapia de articulare și activitățile de înțelegere și exprimare a limbajului, în funcție de tipul tulburării de vorbire sau de limbaj.
Când avem nevoie de logopedie?
Există mai multe tipuri de tulburări de vorbire și limbaj care pot fi tratate prin logopedie.
Tulburări de articulare. O tulburare de articulare reprezintă incapacitatea de a forma corect anumite sunete, înlocuirea unor sunete cu altele, omiterea sunetelor sau adăugarea acestora în anumite cuvinte.
Tulburări de fluență. O tulburare de fluență afectează fluxul, viteza și ritmul vorbirii. Bâlbâirea și vorbitul prea repede sunt tulburări de fluență. O persoană cu bâlbâială are probleme să scoată un sunet și poate avea un discurs întrerupt sau poate repeta o parte dintre cuvinte.
Tulburările de rezonanță sunt cauzate de un dezechilibru în energia sunetului pe măsura ce vocea trece prin spațiile gâtului, nasului sau gurii.
Tulburări receptive. O persoană cu tulburare receptivă a limbajului are probleme în a înțelege și a prelucra ceea ce spun alții. O tulburare receptivă a limbajului poate fi produsă și de alte tulburări de limbaj, autism, pierderi de auz sau tramatisme cranio-cerebrale.
Tulburări expresive. Tulburarea expresivă a limbajului reprezintă o dificultate în transmiterea sau exprimarea informațiilor. Este asociată deficiențelor de dezvoltare, cum ar fi sindromul Down sau pierderea auzului.
Tulburări de comunicare cognitive. Dificultatea de a comunica din cauza lezării unei părți a creierului care controlează capacitatea de a gândi. Poate duce la probleme de memorie, rezolvarea problemelor și dificultăți de vorbire sau de ascultare. Poate fi cauzată de probleme biologice, cum ar fi dezvoltarea anormală a creierului, anumite afecțiuni neurologice, leziuni ale creierului sau accident vascular cerebral.
Afazie. Aceasta este o tulburare de comunicare dobândită care afectează capacitatea unei persoane de a vorbi și de a-i înțelege pe ceilalți. De asemenea, afectează adesea capacitatea unui pacient de a citi și scrie. Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventă cauză de afazie, dar și alte leziuni ale creierului pot provoca acest deficit.
Dizartria. Această afecțiune se caracterizează printr-o vorbire lentă sau neclară datorită slăbiciunii sau incapacității de a controla mușchii folosiți pentru vorbire. Principalele cauze sunt afecțiunile sistemului nervos și cele care pot provoca paralizie facială sau slăbiciune a gâtului și a limbii, cum ar fi scleroza multiplă (SM), scleroza laterală amiotrofică și AVC.
Logopedia poate trata o gamă largă de întârzieri și tulburări de vorbire și limbaj la copii și adulți. Odată cu intervenția timpurie, logoterapia poate îmbunătăți comunicarea și poate stimula încrederea în sine a pacienților.